Cine sunt
Sunt Adriana Boroș, terapeut narativist și consilier parental, mamă de adolescent. Lucrez cu părinți din 2013 — în grupuri și în ședințe individuale, online.
Unde sunt acum
Am început în 2013 cu Clubul Părinților Conștienți, la Chișinău și la Cluj. De atunci am ținut 95 de ateliere și grupuri, la care au venit peste 1.500 de oameni. Mulți s-au întors, an după an — și pe unii îi însoțesc și acum, în ședințe individuale.
Astăzi lucrez în două feluri: grupuri terapeutice pentru părinți, pe teme care se repetă în viețile noastre — emoțiile copiilor, limitele, presiunea școlii, adolescența — și consiliere individuală, pentru cine are nevoie de un spațiu doar al lui.
Cred că nimeni nu are nevoie să fie reparat. Avem nevoie de spații în care poveștile noastre să fie ascultate altfel — și atunci se schimbă și ce putem face cu ele.
Formarea mea este în terapie narativă și NLP, cu studii în psihologie cognitiv-comportamentală — la care se adaugă experiența mea de 17 ani ca părinte al unui copil cu o deficiență de vedere severă și o inteligență remarcabilă.
Cum lucrez
Când am început să studiez psihologie, am aflat că toți oamenii au probleme care trebuie rezolvate. Când a apărut tot trendul de dezvoltare personală, am aflat că putem repara anumite chestiuni la noi.
Fiecare curent ne povestește despre ce „trebuie” să fim. Unii mai direct, alții cu cuvinte mai frumoase, dar toate setează un anumit trend: să gândim pozitiv, să fim zen, să fim deschiși, să ne gestionăm emoțiile, să fim conștienți, să fim prezenți.
Și în același timp, în mine lucrurile parcă nu se așezau până la capăt. Ceva nu rezona, deși sunau atât de bine. Până când am înțeles că eu nu cred că oamenii sunt defecți. Nu cred că oamenii sunt o problemă. Și nu cred că trebuie să fim reparați.
Dar toți oamenii poartă în ei propria lor poveste de viață, care îi influențează în moduri foarte concrete și în același timp foarte subtile.
Eu nu împuternicesc, nu lucrez cu energiile, nu cred într-o rețetă a feminității și nu cred în soluțiile rapide. Este spațiul pe care îl pot crea pentru a explora și a descoperi.
Cred că atunci când am o relație funcțională și asumată cu mine, când mă văd dincolo de măști și dincolo de tot felul de lucruri care îmi spun cum ar trebui să fiu ca să mă împlinesc ca femeie — atunci începe relația asumată cu sinele. Adică cu mine, cine sunt eu. Cu tot ce presupune acest EU.
Acum ceva vreme, o femeie cu care lucrez de mai mult timp mi-a spus că felul în care se simte acum în viața ei mi se datorează mie. I-am spus că munca a fost a ei, nu a mea. Eu am creat doar spațiul în care asta să se întâmple — și primesc recunoștința ei pentru acest spațiu co-creat de noi două.
Pentru mine, dacă o femeie este bine cu ea, simt că am făcut ceva cu sens în lumea asta.
Pentru cine
Dacă ești mamă
Și simți că ai nevoie de sprijin, de un spațiu unde să fii auzită, ascultată, unde să poți spune tot ce e de spus și să te descoperi pe tine — tu, cea care ești acum, cu tot ceea ce trăiești în viața ta. Va fi o călătorie balsam pe suflet.
Dacă ești părinte de pre/adolescent
Ca părinte de adolescent, am fost surprinsă să îmi dau seama că se poate simți un spațiu aproape la fel de singur ca în primii ani cu copilul mic. Și cât de puțini părinți de adolescenți cer ajutor sau au curajul să vorbească despre ceea ce trăiesc. Asta vreau să ofer: un spațiu în care să îți găsești identitatea într-o perioadă extrem de tumultuoasă, în care relația cu copilul se schimbă radical și pentru totdeauna.
Dacă ești o femeie care vrea să se înțeleagă pe sine
Dincolo de stereotipuri, etichete și energii. Care vrea să se descopere, să se cunoască, să se accepte și să găsească resursele necesare pentru a naviga această viață cu orice aduce ea. Cred că această călătorie ar putea aduce un pic de liniște și de îmbrățișare interioară.
Cum am început
Rândurile de mai jos le-am scris în 2014, la începutul drumului. Le las aici cu cifrele acelui moment.
Să devii părinte este călătorie.
Care nu se încheie atunci când copilul vine pe lume efectiv, dar care, de fapt, abia începe…
Iar călătoria spre tine este cel mai important dar pe care îl poți oferi copilului tău.
De când am devenit mama unui băiat special, am realizat că a fi părinte este un drum pe care mergi constant, alături de copilul tău și prin care te descoperi pe tine, în primul rând. Interacțiunea cu părinții și oameni din educație mi-a adus multă experiență, înțelegere și mai ales conștientizarea faptului că lucrurile sunt în practică mult mai complicate decât în teorie.
Cei 9 ani de când lucrez cu părinți și oameni din educație și cei 12 ani de când am un copil special, al meu, mi-au adus foarte multe revelații și conștientizări. Și multe lucruri le simt diferit acum față de cum le simțeam acum 5 sau 10 ani…
Odată cu nașterea mea ca mamă, dragostea pentru psihologie a reînviat într-o formă foarte neașteptată. Nu m-aș fi gândit că voi deveni atât de pasionată de parenting, de educație și de dezvoltarea mea personală în aceste domenii. Responsabilitatea de a crește și ghida o persoană m-a făcut să reevaluez toate valorile mele, toate viziunile legate de educație și nevoi. Am ajuns la concluzia că, făcând o combinație între instinct și ceea ce înveți sau ai învățat prin experiență, reușești să ajungi pe drumul corect înspre cunoașterea de sine și devenirea ta ca părinte conștient.
Formarea mea este în primul rând influențată de rolul meu de mamă, de bazele puse la facultatea de Psihologie și cursurile la care am ales să particip pentru a-mi lărgi aria de cunoștințe și a construi propria viziune în ceea ce privește parentingul.
Dintre lucrurile pe care le-am studiat de-a lungul timpului, au fost câteva momente extrem de importante pentru mine.
- Am urmat cursul de educatoare Waldorf.
- Sunt Master NLP și consilier prin Terapia Narativă.
- Sunt în formare ca Profiler.
- Cursuri de formare cu Dan Siegel, Gabor Maté și John Gottman.
Dacă simți că ar fi momentul, scrie-mi
Nu trebuie să știi de la început ce vrei să lucrăm. E suficient să-mi spui ce te apasă acum. Îți răspund eu, personal, în cel mult două zile.