Interacțiunea “pasă și retur” dintre copil și părinte construiește creierul

Se vorbește destul de mult în zilele noastre despre atașament și cum putem noi ca părinți să contribuim mai bine la formarea unui atașament sigur care contribuie la dezvoltarea armonioasă a copilului și este piatra de temelie în ceea ce înseamnă relaționare.
Relațiile copil adult care sunt bazate pe implicare și responsivitate – cu interacțiuni din ambele părți, consecutive – construiesc o fundație puternică pentru creierul copilului aflat în dezvoltare. Specialiștii au numit această interacțiune – pasă și retur și este nevoie de doi pentru a funcționa eficient. Există câțiva pași esențiali pentru ca acest joc să fie eficient și chiar distractiv.

1. Observă pasa trimisă de copil și oferă implicare.

Se uită copilul la ceva sau arată cu degetul? Face un sunet sau exprimă ceva pe față? Își mișcă mânile sau picioarele? Asta este o pasă 🙂 Cheia este să fii atent la ce se focalizează copilul. Nu poți să fii atent toată ziua la copil, așa că este importrant să cauți mici oportunități de-a lungul zilei când sunteți împreună. De exemplu când îi îmbrăcați,când stați la coadă, când mergeți în parc sau la plimbare, înainte de somn, etc
De ce?
Observând pasele care vin de la copil, vei învăța multe despre abilitățile copiilor, interesele și abilitățile lui. Veți încuraja copilul să exploreze și veți întâri legătura dintre voi.

2. Returnează pasa prin sprijin și încurajare.

Poți să oferi sprijin prin îmbrățișare și cuvinte blânde, răspunde la mesajul pe care îl transmite. Poți face un sunet asemănător sau sa oglindești expresia lui facială sau emoția pe care o transmite – zâmbește, dă din cap, spune ceva legat de ce face sau arată (wow, e aa colorat, observ ce îmi arăți, etc). Asta îi transmite copilului că ești implicat, că vezi ceea ce vede el și te interesează ce îți transmite.
De ce? Oferind sprijin și încurajând copilul, acesta primește un feedback despre interesele lui și îi hrănește curiozitatea. Dacă acesta nu primeșe retururi la ceea ce transmite, acesta se stresează și se construiește un creier în alertă, pentru că invață că mediul înconjurător nu oferă sprijin. Un creier în alertă se dezvoltă precar, nu atinge potențialul maxim și afectează procesele de învățare.
Când returnezi pasa copilul se simte auzit, înțeles și în siguranță.

3. Dă-i un nume! Când îi returnezi pasa numind ceea ce vede, face sau simte, creeezi legături importante pentru dezvoltarea limbajului înainte ca un copil să vorbească sau să înțeleagă cuvintele tale. Poți să numești orice – o persoană, un lucru, o emoție sau să le combini. Dacă un copil arată spre picioarele lui poți arăta și tu spre picioarele lui și să spui: Da, acestea sunt picioarele tale! Acestea sunt ale mele.

De ce? Când numești sursa de interes a copiluli tău, îl ajuți să înțeleagp lumea din jur și să aibă un mediu previzibil. Numind lucrurile îi dezvolți limbajul și în acelați timp transmiți copilului că ești acolo implicat cu el în descoperirea lumii.

4. Schimbați permanent rolurile și așteptați. Faceți pasele să meargă dintr-o parte în alta. De fiecare dată când returnezi o pasă, îi dai copilului o oportunitate să răspundă. Schimbarea de roluri poate fi rapidă și să aibă multe etape.

Este important să aștepți. Copiii au nevoie de timp să își construiască răspunsurile, mai ales că învață foarte multe lucruri deodată. Așteptarea face ca pasarea să fie mai organică.
De multe ori nu avem răbdare să le oferim acel timp și încercăm să facem chestii pentru ei, să le oferim răspunsurile gata. Dar asta nu îi ajută la procesul autonom de invățare.

5. Repetați finalizarea și inițiativa. Copiii ne transmit când sunt gata să își schimbe focalizarea pe alt interes. Pot pur și simplu să lase jucăria, să ia una nouă, își mută privirea la altceva, pleacă în altă parte sau încep să se agite sau spun Gata! Dacă ești atent la ce face copilul, vei observa când este gata să treacp la altă activitate.

De ce? Atunci când găsești momentele în care copilul preia conducerea, îl susții în explorarea lumii, creezi premisa de a menține acest ritm al pasării.
Am observat mulți părinți care se chinuie să țină copiii mici în sarcini sau să ghideze ei copiii spre ce consideră că este interesant. Sau chiar etichetează acest comportament ca deficit de atenție și sunt îngrijorați. Copilul organic își ia informația de care are nevoie dacă este sunsținut în explorarea lui și este lăsat să ghideze această explorare. Va reveni de fiecare dat când va simți nevoia să completeze ceea ce a învățat până acum.

foto credit: https://unsplash.com/search/photos/family

Share this post

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *